În anul 1342, după mutarea satului din Goroneţ, a fost construită o primă biserică, din lemn de gorun, pe locul actual numit Preluca Soarelui. Aceasta a dăinuit până în anul 1506, când a fost construită o nouă biserică din piatră pe locul celei vechi. La 17 iulie 1798, biserica ortodoxă din Mărgău a fost distrusă de un trăsnet și a fost refăcută…

Ridicată în anul 1261 de către călugarii franciscani, ca urmare discutăm despre o biserică iniţial Reformat-Calvină, Biserica fortificată de la Văleni a fostşi este una dintre cele mai frumoase biserici din judeţul Cluj. De la înălţimea de unde se află, lăcaşul de cult oferă o privelişte deosebită asupra zonei. În 1452, biserica a fost lărgităîn stil gotic,…

Biserica de lemn din Beliș, strămutată din Giurcuța de Jos, localitate acoperită parțial de apele barajului Fântânele-Beliș, are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, dar nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. În fostul sat a existat încă înainte de 1820 o comunitate de credincioși ortodocși, cu preoți stabili și biserică pentru cult. În timpul revoluției de la 1848 biserica…

Aflată la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Scărişoara,peştera are o lungime totală de 720 m şi o adâncime de 105 m. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime şi 60 de metri în diametru. Impresionante sunt galeriile peşterii, de laSala Mare, cu un diametru de aproximativ 47 m, la Sala…

O peşteră cu acces restricţionat de la un anumit punct, la care se se ajunge după un traseu destul de dificil, dar impresionant, prin peisajele care se lasă admirate, Peştera Focul Viu adăposteşte al treilea bloc de gheaţă fosilă ca mărime din ţară (după Gheţarul Scărişoara şi Avenul Borţig, situate de asemenea în Parcul Natural Apuseni), cu un volum…

Peştera Humpleu sau Peştera Mare din Valea Firei se află în Dealul Humpleu în versantul drept a Văii Firei, pe suprafaţa comunei Margău. Peştera are valoare excepţională prin interesul ştiinţific şi unicitatea resurselor, fiind reprezentativă pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional şi are importanţă naţională care se distinge prin mărime, numărându-se printre primele 5 mari pesteri din ţară,…

Peştera Zmeilor, aflată în vecinătatea comunei Sălciua – judeţul Alba – este situată la 1.100 m altitudine, are 125 m lungime şi încă 25-30 m de galerii secundare. Peştera este importantă pentru urmele de veche locuire descoperite aici şi pentru turismul montan, aflându-seîntr-un loc de belvedere, de unde se deschide o privelişte spectaculoasă spre valea…

Descoperită la 17 septembrie 1975, în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chişcău, peştera a fost prima oară explorată de către artificierul miner Curta Traian. Mai târziu, o parte a peşterii a fost amenajată şi electrificată, fiind deschisă turiştilor la 14 iulie 1980. Peştera Urşilor nu primează prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare…

Cetăţile Rădesei se află la punctul de pornire a Someşului Cald. Peştera se află într-un stadiu avansat de evoluţie, având un portal înalt de peste 15 m şi lat de 7 m, de forma ogivală, în care intră pârâul Rădeasa. Galeria – untunel lung de 212 m, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat…

Încărcat de istorie, mituri și legende, satul își ia numele de la un simbol al luptei pentru libertate a moților: Horea. Tipic satelor din Munţii Apuseni, Poiana Horii se întinde pe culmi, de-a lungul văilor Belișului și Apa Caldă, pe o distanță de vreo 7 km. Printre spectaculoasele peisaje şi în liniştea specifică satelor de munte, te îndemnăm să…

Valea Galbenei este o arie protejată de interes național (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Bihor. Rezervația naturală aflată în Munții Bihorului, în zona turistică a Padișului, inclusă în Parcul Natural Apuseni, are o suprafață de 70,50 ha, și reprezintă aria bazinului Padiș și culoarul de trecere a râului Galbena, care, în parcurgerea porțiunii din amonte, formează chei (Cheile Galbenei, Cheile Jgheabului) și cascade.(http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Galbenei) Cea…

Nu există documente care să ateste originile comunei Beliş, însă aceasta a fost menţionată pentru prima dată în documentele oficiale în anul 1737. Istoria satului înghiţit de ape începe în secolul XIV, când s-a construit biserica şi sfârşeşte în anii ’60, când conducerea ţării a decis construirea unui baraj care urma să acopere satul cu…

Mărginit la nord-vest de Masivul Vlădeasa, care domină cu creasta sa pronunţată (1836m) întreaga regiune, la sud-vest de Munţii Bihor – cei mai spectaculoşi prin varietatea fenomenelor carstice prezente (unde regăsim, printre altele, izbucurile,ponoarele, peşterile şi avenele), la est de Munţii Gilăului –  situaţi între izvorul Crişului Repede şi valea Arieşului, iar la sud de Muntele Mare – un uriaş bloc de granit şi…

Situat pe platoul carstic Padiș (Munții Bihorului) la capătul din aval al Văii Cetăților, la 950 m altitudine, complexul carstic de la Cetățile Ponorului este numit şi Everestul speologiei româneşti, fiind menționat pentru prima data în 1886 de către Nagy Sandor. Zona este cercetată începând cu anul 1929 (R. Jeannel și Emil Racoviță), apoi este explorată de mai…

Aflată la aproximativ 40km de Beliş,Cascada „Vălul Miresei”, o cascadă în trei trepte (5m, 8m si 34m), este reprezentativă pentru Munţii Apuseni. Aşezată la graniţa cu parcul natural Munţii Apuseni, oferă privelişti extraordinare atât vara cât şi iarna. Având aproximativ 50m înălţime, cascada are o poveste emoţionantă – legenda spune că o mireasă a căzut…