graota muntii apuseni

Peştera Urşilor

Descoperită la 17 septembrie 1975, în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chişcău, peştera a fost prima oară explorată de către artificierul miner Curta Traian. Mai târziu, o parte a peşterii a fost amenajată şi electrificată, fiind deschisă turiştilor la 14 iulie 1980.

Peştera Urşilor nu primează prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formaţiuni speologice, fiind un unicat în rândul peşterilor amenajate pentru turism, aici regăsindu-se un mare număr de resturi fosile ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus) dispărut de aproximativ 15.000 de ani.

Lungimea totală este de peste 1.500 m, din care nivelul inferior are o lungime de aproximativ 700 m şi este închis turiştilor, fiind rezervaţie ştiinţifică (sector de Clasa A).

Partea superioară este amenajată cu trotuare, balustradă, pe o lungime totală de 847 m şi se compune la rându-i din trei galerii, în ordinea vizitării: Galeria „Urşilor”Galeria „Emil Racoviţă” şi Galeria „Lumânărilor”. Prima galerie este puţin mai săracă în formaţiuni, bogată în schimb în resturi scheletice ale ursului de cavernă, adevăratele frumuseţi fiind concentrate în celelalte două galerii. Ieşirea se face printr-o fantastică galerie ornată cu stalagmite în formă de lumânări, ultima sală fiind simbolic denumită „Sfatul Bătrânilor”.

Traseul poate fi parcurs cu maşina pe drumuri naţionale, judeţene şi comunale: Beliş – Bălceşti – Dealu Boţii – Doda Pilii – Padiş

Starea drumurilor, eventual alte trasee disponibile se pot verifica în timp real pe www.trafficguide.ro sau pe www.cnadnr.ro

Timp estimat: 160 km – 2 h 30 min.